Poezie BALANŢA

BALANŢA



Greutatea unui lucru

Cere negreşit balanţa

S-o citim fără greşală

Ca să nu-nşelăm speranţa.



Omul vinde mărfuri multe

C-o balanţă-nşelătoare.

Unii se grăbesc şi pleacă

Alţii pun câte-o-ntrebare.



Falsul ne inundă piaţa

Şi minciuna stăpâneşte.

Omul e-o marionetă

Duhului ce-l foloseşte.



Cineva ce stă în spate

Trage sforile minciunii.

Oarbă este lumea noastră.

Noaptea-i neagră ca tăciunii.



Adevăru-i unul singur

Însă nu e popular.

Cei mai mulţi îl pun pe fugă

Sau îl pomenesc mai rar.



Ei conduc prin multe voturi

Uneori chiar şi furate.

Eşti mai fericit la cârmă

Decât cu bastoane-n spate.



Şi astfel balanţa noastră

Nu mai vrea să se încline

Să indice adevărul

Spus întreg, fără ruşine.



Cineva o defectează...

Nici nu ştiu cum reuşeşte.

Viaţa noastră-i ca o coajă:

Conţinutul îi lipseşte.



Stând acum în piaţa lumii

Nu mai ştii ce-i adevărul.

Unul îţi oferă prune,

Altul îţi îndeasă mărul.



Noi vedem la orizontul

Vieţii noastre de pripas

Că-ntr-o zi vom da decontul

Pentru orice zi şi ceas.



De ni s-a stricat cântarul

Şi pe mulţi i-am înşelat

Ni se va retrage harul

În procesul intentat.



De aceea-i mult mai bine

Folosind un precedent

Pe Isus din zări senine

Să-L chemăm cât mai urgent.



S-aşteptăm acea iertare

Ce-o dă Mielul din Calvar,

El prin sânge azi ne spală,

Nu prin Lege, ci prin har.



Viaţa s-o trăim schimbată

Numai pentru Dumnezeu

Ca să nu ne-nşele lumea

Cât ne-ar fi drumul de greu.