Poezie DUHUL SFINT DES, NE VORBESTE

DUHUL SFINT DES, NE VORBESTE





Aud o tainica, chemare

Pe care Duhul, ne-o sopteste

Isus Cristos, e cel mai mare

E linga noi, si ne iubeste



El, ne iubeste, nencetat

De cind in lume a venit

In dar,chiar viata Lui, ne-a dat

Si pentru noi, El a murit.



Evocea,Duhului cel sfint

Pe care Domnul, l-a lasat

Cu noi sa fie pe pamint

Sa ne ajute, nencetat



Si Il simtim adeseori,

Cum inima ne invadeaza,

In cugete simtim fiori

El viata, noastra, o ghideaza



Si ne indruma cu iubire,

Cu Domnu-n viata sa umblam

El, e calea spre mintuire

Cit, vom trai, sa-L ascultam.



In inima,indemnuri bune

El adevarul, ne arata

Si uneori, soptit ne spune

Sa mergem, doar pe calea dreapta



Sa nu ne abatem de pe cale

Ca acel rau, atent pindeste

A lui dorinta,foarte mare

Este ca sa-l urmam,orbeste



El, vrea sa nu vedem lumina

Care straluce,sa ne scape

Satan,e rau intotdeauna

Si vrea sa ne duca, la moarte



Dar, bunul nost Isus Cristos

Al, lui nume, fie slavit,

A coborit,din ceruri jos

De slava, s-a descoperit



Si-a suferit,pe crucea mare

Piroanele, rau L-au strapuns

Si ne-a iubit, prea mult, prea tare

De moarte,s-a lasat rapus



Dar, numai pentru scurta vreme

Ca Tatal Sau, l-a inviat

Noi, niciodata, nu vom pierde

Iubirea ce Isus,ne-a dat.



Calea cea dreapta,o vom alege

Cum Duhul nostru,ne sopteste

De mina cu Isus, vom merge

Iar, cel rau nu, ne biruieste.





amin