Poezie ANDREI

ANDREI



Cel care îl părăsise pe Ioan Botezătorul

Şi care venise primul la Isus Mântuitorul

E Andrei, căutătorul ce înseamnă şi viteaz,

Plin de zel pentru Mesia, ucenic tot timpul treaz.



Ager, om de acţiune, el pe Petru l-a chemat,

Fratele lui şi acesta la Isus s-a prezentat.

Cei doi fraţi lăsat-au totul pentru Mesia Cristos

Devenind pescari de oameni pentru-al cerului folos.



Un om gata să ajute era tot timpul Andrei.

Iar când îl compari cu alţii e mai aprig decât ei.

Căuta mereu soluţii chiar aflat într-un pustiu

Cu-o mulţime-nfometată la un ceas mult prea târziu.



El găsi-n cele din urmă un băiat cu câţiva peşti

Şi cu pâini vreo cinci la număr, dar cum poţi să le-nmulţeşti?

Numai când Andrei le-aduce la Isus, la Dumnezeu,

Astfel poate să rezolve foamea lor în ceasul greu.



Masa cea îmbelşugată nu s-a dat celor absenţi.

Ci de ea avut-au parte numai oaspeţii prezenţi.

Altădată ucenicul care se numea Andrei

Ca să strângă mai mulţi oameni se băgase printre ei.



Mobilizator de frunte la un Filip el s-a dus

Cu-acei greci ce-aveau dorinţa ca să-L vadă pe Isus.

Grecii, primii dintre Neamuri candidaţi la mântuire,

Îi dau Domnului prilejul să vorbească de jertfire.



Jertfa Bobului ce moare poartă o recoltă mare

Ce marchează secerişul depăşind orice hotare.

Pe Andrei Luca-l prezintă pe sub limbile de foc,

El şi cu ceilalţi apostoli se rugau toţi într-un loc.



Când era umplut de Duhul Sfânt apostolul Andrei

A slujit mai mult altora ca o pildă pentru ei.

A crescut în mărturia şi-n iubirea lui Isus

Şi în Grecia păgână pe o cruce a fost pus.

*

În lucrarea mântuirii cu toată complexitatea ei

Este şi acum nevoie de oameni ca şi Andrei

Ca să-nchege noi relaţii să-i aducă la Isus

Pe acei cu suflet mare sau cu sufletul răpus.



Să ajute într-o clipă când nimeni nu s-a gândit

Pe un lider în lucrare ca s-o ducă la sfârşit.

Oamenii care se roagă poate sunt în planul doi

Dar ei sunt de trebuinţă când războiul este-n toi.



Alteori pentru campanii nu-s talanţi după Scripturi,

Contul este gol în bancă şi sunt prea multe facturi.

Într-o clipă inspirată se găseşte un Andrei

Ce semneaz-un cec în bancă cu al dragostei condei.



Sunt prin şcoli sau prin colegii ca Andrei profesori buni

Care stau cu ucenicii şi-i ajută-n rugăciuni.

Excelenţa este bună, trebuie s-o şi dorim,

Dar mai bun e caracterul cel prin care noi iubim.



În nevoi să-ntindem mâna s-ajutăm pe cel sărac.

Mila pentr-un om c-o rană este cel mai mare leac.

Bun Samaritean e-acela ce-n contextul post-modern

Pe mulţi oameni îi conduce spre destinul cel etern.



Un Andrei e bun ca tată să-i formeze pe copii

Cu virtutea dărniciei pentru Cer şi veşnicii.

Să le-aşeze-n inimi dorul permanent după Isus

Alţi copii cu ei să vină pentru Patria de sus.



Iar copiii să-şi aducă grabnic pe părinţii lor

Să-L primească pe Mesia ca Medic şi ca Păstor.

Cu discreţie totală toate-acestea au pornit

De la un Andrei slujindu-L pe Isus cu duh smerit.



Şi acum, în încheiere, vă urez iubiţii mei,

În lucrarea mântuirii fiţi şi voi ca şi Andrei!

Domnul mult vă preţuieşte şi v-aşteaptă să veniţi

Ca să-i faceţi şi pe alţii prin slujire fericiţi.