Poezie RĂSFOIND SCRIPTURA

RĂSFOIND SCRIPTURA



Răsfoiesc cu gândul meu

file de istorii

despre-un Prunc ce-i Dumnezeu

dezbrăcat de glorii.



Doamne, pot eu să-nţeleg,

să-Ţi pătrund misterul

şi-adevărul Tău întreg

mult mai nalt ca cerul ?



Nu-s decât un strop de lut,

bulgăre de tină.

Eu nu Te-aş fi cunoscut

făr-a Ta lumină.



Când mă simt în lume trist

dă-mi aripi de rugă

şi de cântec de psalmist

ca cel rău să fugă.



Nu doar vorbe vreau să strâng,

frunze care zboară,

ci să fiu celor ce plâng

dulce primăvară.



În al lumii vechi tumult

Duhul Tău îmi cere

doar de Tine să ascult

chiar şi-n grea durere.



Du-mă Tu pe căi de vis

şi de rugi senine

să-mplinesc tot ce e scris

zi de zi mai bine.



Deşi drumul e îngust

şi-i plin de ocară

Tu dai vieţii mele gust

ca şi-ntâia oară.



Şi aud un murmur lin

ca de mult profeţii.

Da, paharul meu e plin,

pe cărarea vieţii!



"Eu am dat tot ce-am avut,

- Domnul sfânt îmi spune -

pentru orice fiu pierdut

în neagra genune!



Doar prin Fiul Meu mai poţi

să primeşti iertare

şi din pieptul tău să scoţi

psalmi de sărbătoare.



Nu te mai căzni de fel

să fii bun prin tine

ci lasă-L pe blândul Miel

ca să-ţi facă bine.



El te-ajută să împaci

tainele-omenirii,

dacă zi de zi îmbraci

hainele iubirii!"