Poezie Când din beznă m-ai chemat

CÂND DIN BEZNĂ M-AI CHEMAT



M-am predat cu bucurie

Când din beznă m-ai chemat

Am primit atunci tărie,

Am sorbit din Apa Vie

Și pe loc am fost schimbat.



Lanțuri grele, ruginite

Au fost la o parte date

Cu nădejdi întinerite

Și cu hainele albite

Am pornit către CETATE.



Mi-e în minte întâmplarea

Zilnic, Mire, o trăiesc

Mi-ai trasat, de-atunci, cărarea

Care duce la splendoarea

Mediului dumnezeiesc.



O, ce sfinte revelații

Mă pătrund cu taina lor

Îmi creează inspirații,

Dor de Cer și motivații

Să rămân lângă IZVOR.



Iar când dă atac urgia

Să mă ia-n adânc, să pier

Văd cum crește energia

Să pot să-mi păstrez solia,

Să fiu tare-n caracter.



M-am predat cu bucurie

Sunt al Tău iubit Isus

Vreau să țin în visterie

Dragostea, credința vie

Și să Te slujesc supus.



George Cornici/15 Sept. 2012