Poezie DUREREA MEA (1)

DUREREA MEA



Mă doare fiecare clipă

din viaţa plină de mister

ce mi se pare o risipă

de nu mă-nalţă către cer.



Mă doare pasărea rănită

ce moare fără ajutor

şi orice floare ofilită

când vine toamna pe ogor.



Mă doare mielul fără vină

ce-i dus la junghiere iar

şi picătura de lumină

ce mă trezeşte din coşmar.



Mă doare oarba necredinţă

ascunsă-n zâmbetul fălos

şi orice dram de neştiinţă

din gândul ei maliţios.



Mă dor şi slava cea lumească

şi-nşelătorul ei consens

ce-ar vrea, viclean, să mă strivească

cu-ntregul vieţii mele sens.



Mă doare zilnic nepăsarea

atâtor inimi de granit

rămase surde la chemarea

Părintelui din Infinit.