Poezie REVARSĂ, DOAMNE!

REVARSĂ, DOAMNE!



Revarsă Doamne-un duh de îndurare

şi-un zel de rugăciune peste noi,

să plângă azi întreaga Adunare!

De dorul Tău să plângă fiecare

în vremea cercetării de apoi.



Prea împietriţi am stat o viaţă-ntreagă,

crezând că plânsul nu e pentru noi.

De n-ar fi om pe lume s-o-nţeleagă,

doar lacrima de Tine azi ne leagă,

când suntem sufleteşte-atât de goi.



Şi totuşi, Doamne, lacrimile grele

de-ar curge ca un fluviu prin zăvoi,

păcatele nu pot să ni le spele.

Dar Te chemăm cu-atâta dor prin ele

şi-Ţi mulţumim, Isus, că eşti cu noi.



Nu semne ca şi Toma îţi vom cere

acum, când necredinţa e în toi.

Dar vrem, simţind a Ta durere,

să plângem iar prin tainice unghere,

că rabzi atâtea, Doamne, de la noi.



Să-Ţi implorăm din nou un strop de sânge,

din sângele ce-a curs cândva şuvoi

pe crucea veche, ce şi-acum Te frânge,

când inima din piept, Isus, îţi plânge

pentru acei ce zac pustii şi goi.



Să-Ţi mulţumim cu toţi în rugăciune,

că Te simţim cu Duhul printre noi,

cum ne conduci spre-o veşnică minune,

spre Ţara dragostei ce-n veac n-apune,

prin bucuria vieţii Tale noi.