Poezie Îndemn (7)

ÎNDEMN





Priviţi spre crini,

iubiţi creştini,

şi le-admiraţi

transfiguraţi

veşmântul!

Pe deal, prin văi,

staţi şi priviţi

macii-n văpăi

şi auziţi

cum bate vântul,

cum ciocârlii

străbat tării

şi cântă.



Păduri doinesc

şi ne încântă.

Şi lanuri cresc

întruna.

Izvoare curg.

Iar în amurg,

purtând cununa,

răsare luna.



Un greieraş,

un bard gingaş,

înalţ-un cânt

de pe pământ

spre Tatăl.



Tu, om semeţ,

ce-alergi mereu

dar nu pui preţ

pe Dumnezeu,

ştii, oare, tu

că El e "Da !"

iar viaţa ta

e-un veşnic "Nu !" ?



El, Creator

cu-al păcii dor,

te cheamă iar,

prin armonii

fără hotar,

la Mielul sfânt

sus pe Calvar.



O, nu uita,

de vrei ACUM

al Vieţii drum

ce duce sus,

spre zări senine,

ia-L pe Isus

cu tine!