Poezie CĂLĂUZA (1)

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 53
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/8625-c-l-uza-1]CĂLĂUZA (1)[/url]

CĂLĂUZA



Spre cer îmi zboară gândul meu,

când inima-mi slăbeşte.

Şi-aud un glas din Dumnezeu,

ce tainic îmi vorbeşte.



E drumul meu atât de lung ?

Primejdia-i prea mare ?

Eu ţinta parcă nu mi-ajung

pe drumul fără soare.



Pornesc din nou pe-un deal sărac

şi-ngustă mi-e cărarea.

Durerea mea nu are leac ?

Nu-mi va veni salvarea ?



Eu văd cum stelele pe rând

trimit câte-o lumină

şi-aud un glas atât de blând

ce dorul mi-l alină.



Sunt prea mulţi spini în drumul meu,

pe dealuri mari şi grele!

Te-aştept, să mă ajuţi mereu,

la crucea vieţii mele.



Când piedici mari de netrecut,

viclean, îmi stau în cale,

Tu-mi eşti şi pavăză şi scut

cu gândurile Tale.



Doresc s-ajung cât mai curând,

la ţinta minunată.

Din nou un glas, atât de blând,

cărarea mi-o arată.



Eu las al drumului tumult

şi-a inimii durere.

Şi glasul dulce îl ascult,

cu stropi de vis şi miere.



Povara crucii orişicui

nu-i grea, când crezi în Domnul,

şi-n rugăciuni, de dragul Lui,

alungi din tine somnul.



Săgeţi duşmane vin oricând

şi rana-mi sângerează.

Dar glasul cel atât de blând

din nou mă-mbărbătează.



Mă scol şi iar pornesc la drum

cu crucea în spinare.

Nu-i ţinta prea departe-acum

şi simt o-nviorare.



Mă-ntreabă vasul meu de lut:

- "Dar ţinta nu mai vine ?"

Şi-aud un cânt din Nevăzut,

din zările senine.



Ce bine e să mergi cântând

chiar dacă porţi o cruce,

când ai un glas atât de blând,

ce tainic te conduce!



Deodată văd în drumul meu

un Râu şi o Cetate.

Şi mă întreb: "Voi trece eu

cu crucea mea în spate ?"



Dar glasul, care m-a condus

pe-ngusta cărăruie,

şopti: "Priveşte la Isus

cum rabdă blând în cuie!



Tu pune-ţi crucea vieţii jos

şi treci râul din faţă!"

Şi glasul m-a condus duios

spre-o nouă dimineaţă.



În poarta de mărgăritar

eram plin de uimire,

văzând un Astru plin de har:

Isus, cerescul Mire.



Cu glasul Său, atât de blând,

chematu-m-a la Sine.

Şi-au izbucnit atunci cântând

oştirile divine.



-"O, Domnul meu, eu sunt prea mic

să-Ţi merit răsplătirea!"

Dar El mi-a zis: -"O, nu-i nimic,

căci totul e iubirea!"























SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie CĂLĂUZA (1) | Salvatorul.ro
meniu prim
Încredițează-ți soarta în mâna Domnului, și El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit. ( Psalmii 55:22 )