Poezie LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ

LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ



Înainte de-a fi soare

Ce ne dă lumini şi viaţă

Zorii pun în faţa noastră

Sus în zări o Stea măreaţă.



În Luceafăr ni se-arată

Mirele cel plin de glorii

Care vine să alunge

Ceaţa de necaz şi norii.



El venind în mare taină

Pentru-Aleasa Lui iubită

Va începe Nunta-n ceruri

Când şi ea va fi răpită.



De milenii o aşteaptă

Cerul plin de osanale.

Dar şi Tatăl cu iubire

Pe-a neprihănirii Cale.



Îngerii plini de uimire

Vor privi haina brodată,

Cea ţesută-n in subţire

Pe Mireasa îmbrăcată.



Sfinţi, martiri şi multe neamuri,

Oaspeţi dragi vor fi la Nuntă.

Cerul va fi plin de imnuri

Cu o bucurie multă.



Va pieri orice durere

Cea din Valea Plângerii

Când cei mântuiţi la masă

Vor fi toţi ca îngerii.



Pentru orice grea povară

Ce am dus-o cu Isus

Vom primi o piatră rară

Chiar la Nunta cea de sus.



Se va da câte-o cunună

Pentru cel neprihănit

Ce şi-a dus crucea la capăt

Şi pe Domnul L-a iubit.



Pe un scaun chiar cu Mielul

De domnie va fi pus

Cel ce-a biruit păcatul

Şi-a fost una cu Isus.



Nicio jertfă nu-i uitată.

Nimeni nu-i discriminat

Sus în Patria dorită

Unde Mielu-i Împărat.



Nu va fi nici moarte-acolo,

Şi nici lună, şi nici soare,

În Oraşul plin de pace

Şi de slavă orbitoare.



Noi ştim azi a mia parte

Despre-acel Oraş sublim

Unde nu mai este moarte,

Ci-i un veşnic: „Te iubim!”



Nu mai trebuie credinţă,

Nici speranţă colo Sus.

Dragostea rămâne veşnic

Cu Mireasa lui Isus.