Poezie DREPTUL DE ÎNTÂI-NĂSCUT

DREPTUL DE ÎNTÂI- NĂSCUT



(După Geneza 25.31-42)



Obosit fiind de muncă

Şi mai mult nefericit,

Haina sa Esau şi-aruncă

Şi vorbeşte prea pripit:



„Iacov, dă-mi ceva mâncare!

Am o foame de lup mut...

La ce-mi foloseşte oare

Dreptul de întâi-născut?!...“



Iacov, deh, polivalentul,

Bucătar şi negustor,

A fructificat momentul

Răspunzând convingător:



„Vinde-mi dreptul tău frăţeşte

Şi o ciorbă eu ţi-oi da.“

Iar Esau se învoieşte

Foamea a-şi astâmpăra.



După ce-şi umplu stomacul

El pierdu un drept ceresc.

A căzut Esau, săracul,

Pradă omului firesc.



Profitând de slăbiciune

Iacov cel înşelător

El credea că toate-s bune

Într-un sigur viitor.



Toate Dumnezeu le ştie

Sus în Cer şi pe pământ.

Când lucrează cu tărie

El e drept, de trei ori sfânt.



„Târgul poate-a fost o joacă...“

Şi-o fi zis în gând Esau.

Totuşi, n-avea cum să-I placă

Domnului ce ei făceau.



Când dă binecuvântarea

Dumnezeu celor doi fii

El Şi-a amintit mâncarea

Cea vândută-ntre copii.



Unul îşi vânduse dreptul,

Ciorbă celălalt i-a dat.

Nu ştiu care-i înţeleptul

În tot ce s-a întâmplat...



Profitând atunci pe faţă

De-un flămând necredincios,

Iacov a plătit în viaţă

Un preţ lung şi dureros.



Iar Esau, agricultorul,

A cules ce-a semănat.

Mult a plâns, dar viitorul

I-a rămas tot neschimbat.



Orişicât un om ar plânge

Fără har, fără Isus,

Lumea lui îl va constrânge

Şi va fi-n final răpus.



Numai la sfârşit de cale,

Doar atunci se va vedea

Rodul opţiunii sale:

Locul unde-n veci va sta.



Ceru-i binecuvântarea

Dată celui credincios

Ce-a urmat mereu cărarea

Domnului Isus Cristos.



Iadul este despărţire

Veşnică de Dumnezeu

Pentru cei conduşi de fire

Ce s-au răzvrătit mereu.



Azi vedem ca-ntr-o balanţă

Târgul celor doi concret.

Şi simţim cu siguranţă

Că niciunul nu-i perfect.



Firea veche-i răzvrătirea

Lui Esau ce-a fost respins.

Iacov este şlefuirea

Dragostei ce l-a cuprins.



Primu-nseamnă tot dispreţul

Lumii noastre pentru har.

Celălalt arată preţul

Suferinţei din Calvar.



Doar Cristos ne lămureşte

Taina dintre cei doi fii.

Cel ce harul sfânt primeşte

Va ajunge-n veşnicii.



Cunoscând mai dinainte

Ce-au să facă amândoi,

Domnu-n sulul Cărţii Sfinte

Azi vorbeşte pentru noi:



„Israel e-o mare taină,

Eu pe Iacov l-am iubit.

Orice om care-l defaimă,

Va cădea pe drum rănit.”

*

Lupta lui Esau turbată

Va-nceta când Mielul sfânt

Va veni din Cer deodată

Cu-a Lui pace pe pământ.