Poezie CRISTOS S-A-NTRUPAT!

CRISTOS S-A-NTRUPAT!



Isus este Cuvântul

Egal cu Dumnezeu,

Expresia eternă

Ce poartă chipul Său.



Isus este Cuvântul,

Mesaj neînvechit

Prin care Tatăl nostru

Atâta ne-a iubit.



Prin dragostea cea mare

Cristos S-a întrupat

Pe om să-l scoată-afară

Din lumea de păcat.



El S-a născut să poată

Decide înţelept.

Pe Tatăl să-L asculte

Mergând pe drumul drept.



Venind din cerul slavei

La cei săraci şi goi.

Isus e-ntotdeauna

Ca unul dintre noi.



Avem de-atunci ideea

Despre Fiinţa Sa.

Iar dubla Sa natură

Şi noi o vom avea.



Adesea o-ntrebare

În lume ni s-a pus:

„Cum este Creatorul?”

El este ca Isus.



„Nu ştim cine-i Mesia

Dar Îl dorim mereu!”

Isus Cristos e Domnul

Şi El e Dumnezeu.



Dar spre-a-L putea cunoaşte

Ca rodul unui pom

Isus venind în lume

El este Fiu de Om.



Din Avraam, din Iuda,

Din David S-a născut.

Mai mult de trei decenii

Cu-ai Săi a petrecut.



Dar împietriţi Evreii

Ei toţi L-au ponegrit.

Nu L-au primit cu cinste

Şi-apoi L-au răstignit.



El n-a avut păcate.

Era imaculat.

De-aceea cu-a Lui Jertfă

De moarte ne-a scăpat.



În Betleem, în staul,

Isus a fost născut.

Aşa intră în lume

Cel fără început.



Cu drag Îl înfăşoară

În scutec mama Lui.

Soli îngereşti cântară

Mărire Domnului.



Mielul ceresc venise

În staul printre miei

Pedeapsa să ne-o poarte

Şi consecinţa ei.



N-ar fi putut să moară

De nu venea ca Om

Blestemul să ni-l poarte

Ca-n Deuteronom.



Când carnea a fost roabă

La şarpele viclean

Isus murea în carne

Zdrobindu-l pe Satan.



L-a scos cu mâna goală

Cu însăşi arma lui

Zdrobindu-i astfel capul

Ca Fiu al Omului.



Să-L lăudăm pe Domnul

Şi veşnic să-L mărim

Că ne-a fost dat în inimi

Ca-n iesle să-L primim.



El ne-a umplut de pace,

Ne-a curăţit de rău

Ca să ne placă Cerul

Şi tot Cuvântul Său.



Să-I ducem ca mireasmă

Anunţul Său cel sfânt

Că S-a născut Mesia

De mult pe-acest pământ.



Cu îngerii din slavă

Porniţi în cânt şi voi!

E-o vreme minunată.

E Dumnezeu cu noi!