Poezie SLAVA DE PE TABOR

SLAVA DE PE TABOR



Isus S-a coborât din slavă

Şi a luat un trup de Om.

S-a-nconjurat Nemărginirea

De straiele unui atom.



În Nazaretul Galileii,

Cu Iosif şi cu Miriam,

Slujea cu lacrimi Prinţul slavei

Ca Fiu din David şi-Avraam.



Creştea în har şi în putere,

Şi Duhul Sfânt era cu El.

Iar într-o zi Ioan striga-va :

”Priviţi iudei, cerescul Miel!”



Isus vesteşte pocăinţa

Şi-şi cheamă primii ucenici.

De gloate i Se face milă

Şi-i ia în braţe pe cei mici.



Minuni şi semne o mulţime

Cu dragoste El le-a făcut

Celor bolnavi, fără speranţă,

Ce căutau un veşnic scut.



El a călcat chiar peste valuri

Şi vântului i-a poruncit.

La glasul Său se-opri furtuna.

Din moarte morţii i-a trezit.



Punea pe fugă duhuri rele

Eliberând pe îndrăciţi.

Şi mulţi săraci plini de credinţă

Îl ascultau preafericiţi.



Dar într-o zi deosebită

Luând trei ucenici cu El

Se îmbrăcă în strălucire

Ca slava soarelui la fel.



Purta o haină de lumină.

Privea tot cerul plin de dor.

Erau şi Moise şi Ilie

Veniti pe muntele Tabor.



Şi Petru a luat cuvântul :

”E bine, Doamne, dacă vrei

să facem rost aici pe munte

nu de-o colibă, ci de trei.



Să fie una pentru Tine,

Şi două pentru-ai Tăi profeţi.”

Un nor de slavă îi cuprinde

Ca zorii unei dimineţi.



Şi glasul dragostei eterne

s-a auzit ca pentru fraţi:

”În Fiul Meu e-a Mea plăcere.

Vă poruncesc să-L ascultaţi!”



Căzură feţele-n ţărână.

Isus i-a ridicat de jos

Şi i-a făcut să înţeleagă

Că El e Mesia- Cristos.



”Sculaţi-vă, o, nu vă temeţi!”

Încet din munte coborând

Isus vorbind cu ucenicii

Le dăruieşte pacea-n gând.

*

La fel ca ei avem nevoie

Şi noi acum de pacea Lui

În lumea plină de necazuri

Şi-n care mângâiere nu-i.



Vedem cum trece slava lumii

Pentru toţi oamenii cei mulţi.

Dar slava Lui tu n-o vei pierde

De-al Său Cuvânt dacă asculţi.



Taborul nostru-i la Rusalii

Cât ne rămâne doar Isus

Mergând cu El în astă lume

Spre gloria fără apus.



Nu înălţându-se pe sine

E ucenicul roditor,

Ci când pe Domnul Îl înalţă

Ca Petru-n rugă pe Tabor.



În viaţa noastră Îşi va pune

Plăcerea Lui Tatăl ceresc

De-L ascultăm cu rugăciune

Pe Fiul Său dumnezeiesc.





*******