Poezie SPRE CULMILE GLORIEI

SPRE CULMILE GLORIEI



Noi pribegim prin astă lume

Şi-avem adesea trupul frânt.

Din slăvi în slăvi, privind spre Domnul,

Ne poartă Duhul Său cel Sfânt.



Atunci când căutăm odihna

Şi-n trupul nostru n-o găsim

Avem în Duh o mângâiere

Când în Isus ne odihnim.



Isus din Cer e Duhul slavei

Şi libertatea Lui e-un har

Care-a făcut din viaţa noastră

O sfântă jertfă pe altar.



Să nu privim la chipul lumii

Ci să-L privim doar pe Isus :

El e Modelul vieţii noastre

Şi Soarele fără apus.



Mahrama inimii-mpietrite

E-o frunză galbenă în drum

Când omul mântuit la Cruce

Primeşte-al Duhului parfum.



Oglinda noastră e Cuvântul

Ce ne-a vorbit de sfântul Miel.

Lăsaţi ca Duhul să vă schimbe

Ca să puteţi trăi ca El.



*****