Poezie Dă-ne Tu înțelepciune

Doamne,nu suntem capabili

De a-ți mulțumi deplin

Dar că vrem să fim amabili

Cu al Tău azi har divin



Dă-ne Tu înțelepciune

Trup de suflet să-mpărțim

Și din noi pe urîciune

În abis s-o izgonim



Fă din rîvna către lume

O-alergare către cer

Lucrurile doar ce-s bune

Să le-nfăptuim sincer



Către cel din neștiință

Ne îndreaptă Tu gîndirea

Cu cuvănt de prisosință

Însoțit de-a Ta iubire



Vrem de multe ori a face

O schimbare hotărîtă

Dar uităm ades de pace

De a Ta prezență sfîntă



Iartă-ne și stai aproape

Ne vorbește cînd greșim

Să ne-ntoarcem ochi spre carte

Cine suntem să citim



Să numai uităm nicicînd

Mijlocind în mulțumire

Cum odată legămînt

Ai făcut cu –a noastră fire



Fii a noasreă biruință

Și în lume purtător

De a vieții Tu sămînță

Pentru suflete Păstor



Fii lumină din lumină

Peste cei din întuneric

Și întinde-ți a Ta mînă

Dumnezeu Atotputernic



Fă ca lumea să proclame

Cu o inimă curată

,,Doamne numai știm ce-i jale

Doar iubirea Ta de Tată



Fă ca toți în așteptare

Să lucreze ne-ncetat

În veghere de suflare

Doar de Tine-ncredințat

Amin!