Poezie Predare totala

Predare totala

de Octavian Sarb



Anii sunt, doar, amintiri,

Locuim, aici, o vreme,

Evenimente si simtiri

Creioneaza-a noastre firi,

Sufletul, incet, le cerne.



Astfel, in decursul vietii,

Ni se contureaza chipul,

Dupa anii tineretii,

Rasar cearcanul si ridul.



Aparentele sunt sumbre,

Sufletul ce le urmeaza

Intristat coboara-n umbre,

Lupta vietii inceteaza.



Am putea trai, noi, vesnic?

Gandul asta ma framanta,

Haituit, privesc la sfesnic,

In lumina ce se zvanta…



Vreau sa las totul deoparte,

Inima-mi insangereaza,

Au trecut o zi si-o noapte,

Totu-n jur ma dezarmeaza.



Amintirile mi-s anii,

Vietii in desertaciune,

Empirismul prin stradanii

S-a sfarsit in rugaciune:



“-Numai TU, Cel ce esti vesnic,

Intrupat in suferinta,

Crucea-mi dai sa-mi fie sfesnic,

Acum traiesc, doar, prin credinta!”



Oradea 30 Aprilie 2011.