Poezie Lumea in care m-am nascut

Intr-o lumea plina de rautate de intuneric ,necazuri si viclenie

in lumea asta eu m-am nascut

singur ...pe drumul vieti eu am pasit



Si atunci am aflat cat sunt de vinovat

cat sunt de vinovat

Pe tine Stapane nu te-am ascultat

Dar capul dace mi-e aplecat

Tu ai zis ca voi fi iertat...

Dar eu cu pietre in Tine am aruncat

Tu aizis ca vei fi langa mine

Eu ,,am plecat de langa tine



Intr-o lume cand toate imi erau ingaduite

Dar nici una nu imi era de folos

Toate punea stapanire pe mine

Dar nici una nu ducea la Hristos



Inima mi-se macina de durere

Simnte-am ca nu aveam scapare

Vreau iertare , pentru ca eu Te-am rastignit

.TE-am scuiptat cu biciu in tine am dat NU te-am cunoscut

Si parca pentru totdeauna te-am pierdut



In lumea in care m-am nascut

Rautatea inflorea la orice colt

Eu de Tine m-am nascut

Si de Bratul Tau ma-m ferit



Dar tu in intuneric m-ai gasit '

Glasul tau mi-a soptit

si pe Bratul TAu m-ai luat

Si in lumina mai purtat



In lumea in care m-am nascut

Erau in continuare necazuri, probleme ,ispite ,incercari

Dar nu mai eram singur ,numai sunt singur ,nu voi mai fi singur

Caci Bratul Celui Sfant ma calauzea