Poezie CALEA, ADEVARUL SI VIATA

CALEA, ADEVARUL SI VIATA





La cirma vietii mele

Eu, azi te am pe TINE

De clipele-mi sunt grele,

Eu, stiu, esti linga mine.



In viata mea, nicicind

TU, nu ma parasesti

Ma ai mereu, in gind

Eu, stiu, ca ma iubesti.



Eu, rataceam, mereu

Prin viata, cautind

Atunci, cind mi-era greu

TU, mina-mi dadeai blind



Nimic, nu-mi reprosai

Stiai, ca ma ridic

TU, inca mai sperai

Ca viata-mi, sa-ti dedic



Sa te slujesc, pe TINE

Sa merg, pe drumul,drept

Sa ma lepad, de mine

Pe calea, TA, sa merg



Ca numai TU, esti calea

Ce duce sus, la cer

Cu ochii, eu vad zarea

Unde, cei drepti, nu pier



Stiu, ca ESTI adevarul

Nobletea, puritatea

TU, bun ISUS, esti MIELUL

ESTI, insasi bunatatea'



Esti MIELUL, ce pe cruce

Singele, ti-ai varsat

Pe noi, sa ne poti duce

Spre tot, ce e curat



Spre SFINTA TA, CETATE

Cu aur pardosita,

Ce este, mindra-n toate

Cu singe a fost platita



Singele TAU, curat

A curs, necontenit,

Cu dragoste, LA-i dat

Sa pot fii, mintuit



ISUS, e insasi viata

Un dar, preaminunat

Ca, noi sa-ti vedem fata,

TU, moartea, ai gustat.



Din cupa amaraciunii

Murind, TE-ai infruptat

Prin, plinsul rugaciunii

PE TATAL, LA-I chemat.



In lacrimi, chinuit

Sudorile TI-au curs,

Pe cruce, ai murit

Si viata TA, s-a scurs



Dar, TATAL TAU , ceresc

TE-a scos chiar, din mormint

Ingerii, TE-nsotesc

ESTI , mai viu, ca oricind



ESTI, calea mintuirii

Si adevarul, ESTI

Si-n viata, nemuririi

TU, loc ne pregatesti



Sa fim cu totii-n slava,

LA TATAL TAU iubit,

Mireasa, TA cea draga

De asta, ai murit.