Poezie Trăind în poftele trupești

Trăind în poftele trupești

Se găzduește sărăcia

Cînd numai știi să-I mulțumești

Pentru-al Său Fiu Mesia



Se rupe firul vieții veșnice

De-atîta lăcomie

Și focul numai e în sfeșnice

Se pierd toți în robie



În duh se stăruie el-omul

Să-și pună-a lui dreptate

Stăpînul,ce era El Domnul

E-nlăturat din fapte



Cu cît se-apropie sfîrșitul

Cu-atît e mai uitată

Credința în Isus Preasfîntul

În Preaiubitul Tată



Se prinde-n joacă omenirea

Și nimeni numai luptă

Cu lucrurile ce duc firea

În noaptea lungă,lungă



Spărturi se fac tot mai adînci

În al credinței scut

Nu se mai strigă de pe stînci

Se-ntorc din drum,se duc...





În casa Domnului discută

Fărădelegea cu păcatul

Părinți, copiii își ațîță

Să se închine altul



Se neagă sîngele preasfînt

Și legămîntu-i ritual

Rămîn aici mulți pe pămînt

Slujindu-l pe baal



Cîștiguri fabuloase vrem

Păzite de rugină

Și sufletul să ni-l purtăm

Pe-altare azi străine



Răpirea nu se mai așteaptă

Venirea nici atît

Trăirea numai e-nțeleaptă

Sfîrșitu-i hotărît



Din rai și-au făcut toți prezentul

Și iadul e-ntrecut

Doar banul este azi perfectul

Nimic nu-i de temut



Copii se fac doar prin curvie

Nesocotind iubirea

Din moarte-și fac azi a lor vie

Lucrînd în ea prostiea



Bețiea-i crezul celor mulți

Și o numesc ei soartă

Se mulțumesc cu surzi și muți

Din rătăcita gloată



Cuvîntul vine de la om

Și omului îi spune

Să știi,că doar acel cei om

Azi face fapte bune



Pe cînd cuvîntul de la Domnul

Ne-nvață-a ne iubi

Aproapele,chiar dacă-iomul

Și chiar de e greșit



Căci toți am fost greșiți odată

Dar El sa îndurat

Ne-a dat pe Fiul ca răsplată

Al nostru port iertat



Deci haideți oameni azi cu toții

Să ne întoarcem pasul

Din drumul ,unde numai hoții

Își fac astăzi popasul



Să-ngenunchem a noastră fire

Și să strigăm plîngînd..

,,Ne iartă Doamne,vrem iubire

Iubirea Celui Sfînt



Să recunoaștem ,e aproape

Sfîrșitul,și a Lui venire

Prin El doar să purtăm dreptate

Avînd cu El trăirea.

Amin!