Poezie Frumos e, Doamne

Frumos e, Doamne, din nou să-Ţi aud vocea

Când Tu mă chemi să vin din nou la Tine,

În veghea nopţii să discern în taină

Tot ce vrei Tu cu viaţa mea, cu mine.



Când m-ai chemat cu glasul Tău, Cuvântul,

Şi mi-ai vorbit prin tunet şi furtună,

Ţi-am desluşit puterea, măreţia,

Că ai un plan şi calea Ta e bună.



Acuma ştiu: trecut-au anii tinereţii...

Din nou privirea mi-o înalţ spre Tine,

Mi-ai arătat că-n Tine am de toate,



Sunt împlinit de harurile vieţii,

Din plinătatea Ta m-ai copleşit, ce bine-i

Să văd splendoarea Ta-n lumina dimineţii.



Brisbane , 13.04.2011