Poezie Mantuit

N-am sâ uit iubirea de la cruce,

Suferinţa Ta în locul meu,

O, Isuse, ce cumplită moarte

Îndurat-ai Tu pentru copilul Tău!



Biciuit, scuipat, lovit cu pumnii,

Ţintuit pe crucea grea de lemn,

Ai primit cununa suferinţei,

Ca s-ajung în cerul Tău etern!



N-am să pot să-Ţi mulţumesc Isuse,

Pentru marea bunatate a Ta,

Sunt salvat prin jertfa de la cruce

Şi trăiesc prin suferinţa Ta!



Vreau Isuse să îţi mulţumesc de-a pururi,

Pentru jertfa sfântă la Calvar,

Pentru sângele ce-a curs la cruce,

Şi iubirea –Ţi fără de hotar!



Câtă dragoste avut-ai Doamne,

Pentru semeni Te-ai lăsat jertfit,

Spinii îţi împodobiră fruntea,

Şi oţetul Ţi-a fost oferit!



Răutăţi, ocară şi minciună,

Umilinţi, batjocuri şi bătăi,

Cuie pironite–n mâini, picioare,

Singur, părăsit de ucenicii Tăi..



Câtă suferinţă îndurat-ai,

Din iubire pentru noi cei răi;

Şi ai mers la cruce din dorinţa

De-a ne face ucenici ai Tăi!



Vino şi te-opreşte suflet grabnic,

Jos la crucea Mielului Divin,

Recunoaşte-L, cheamă-L şi –L slujeşte,

Şi-L proclamă Domn, Mântuitor, Sprijin.



Cu credinţă să-L urmăm pe Domnul,

Să-I rămânem credincioşi mereu,

Bucurându-ne că-I Salvatorul,

Domnul şi Stăpânul, Dumnezeu!



Azi trăiesc şi-s mântuit Isuse,

Căci murind, viaţa-n dar mi-ai dat,

Pot să fiu cu Tine-n veci în slavă,

Fericit că M-ai răscumpărat!

Amin!