Poezie Mă sufoc fără Tine,

Uneori simt cum,

Cerul îmi apasă tâmplele,

Atunci Doamne,

Ştiu cat de mult pot conta pe tine.



Uneori simt cum,

Aerul devine inrespirabil,

Atunci stiu Doamne,

Că pot respira datorită Ţie.



Uneori lucrurile sunt fără culoare,

Atunci ştiu că penelul îi în mâna Ta.

Uneori simt lucrurile fără sens,

Atunci Tu mă povăţuieşti,

Şi totul prinde viaţă.



Uneori mă plimb pe drum,

Şi nu observ pe nimeni,

Căci doar Tu Doamne,

Ai fost mereu lângă mine.



Uneori văd zâmbete şi surâsuri,

Însă Doamne doar Tu,

Ai dragostea de care am atâta nevoie.



În viaţă pot pierde orice,

Pot să-mi pierd zâmbetul,

Îmi pot pierde rostul,

Însă Doamne,

Doar dragostea Ta nu vreau s-o pierd.