Poezie tristetea (1)

Tristetea







In zbucium si chin se zbat

Cuvintele saracacioase si goale

Traim un gind un tel

Al inimi destin incatusat

Invaluit in mister si chin





A mai trecut o zi din calendar

O luna cu al ei amar

Si totusi ramine un declin

Mister si amar in inima

Predestinat destin si un hotar



Ma zbat in lumea zbuciumata

Cu greu strabat o cale intunecata

Patrunt in adincul inimi

Si vad cum bate incet

Descopar misterul unui drum



Vad cerul intunecat si tulburat

Se apropie un vint naprasnic

Care va lasa o inima intristata

Si un vitor sumbru si nedefinit

Dar ea tristetea ramine



Privesc in sus si vad realitatea

Eterna si glorioasa bolta albastra

Cerul albastru si maret

Redevin un om mai trist ca niciodata