Poezie Cu tot ce sunt

Cu tot ce sunt





Tot ce am, tot ce sunt…

Pun în versul meu,

Şi suflet şi pământ

Pentru Dumnezeu.





Şi-aş-ar fi puţin,

Tot ce-aş arde-n poezie

Însă numai Ţie ţi le-nchin,

Ca pe-o jertfă vie.





Nici n-ar merita să stea,

Lângă poemele lui Ioanid,

Darămite alăturea,

De psalmii lui David!





Totuşi, tot ce sunt, tot ce am

Ţie Doamne-ţi aparţin

Chiar şi-atunci când nu eram,

Tu te gândeai la min’.





Ca să-mi scrii numele şi mie,

În palma-Ţi perforată

Ca să mă ai lângă Tine-o veşnicie,

Eu ca fiu şi Tu ca Tată!



~Amin~