Poezie Ridica-te

Ridica-te



Tatal preasfant din cer priveste,

Si cum te vede oare? si asta o doreste?

El stie ce-i faptura si care-i Adevarul,

Daca te ascunzi, nu-ti stie El misterul?



Nu poate sa intoarca din starea de acum?

Sa mai opreasca vantul sau marea de pe drum?

El, care nu socoate in clipe omenesti,

Ce spune si se face, oriunde-L intalnesti?



In spate are vantul in fata necuprinsul,

Calare sta pe neguri, sageti de foc intinsul.

Si cu privirea numai strabate continentul,

Cand se opreste-n loc se zguduie pamantul.



Nu este nici o lege care sa-L retina,

Chiar faptele mai bune nu-i trec din mana-n mana.

Daca vrei sa stea din alergarea Lui

Ce ai putea sa-i spui in valul focului?



Si la inchinare cum te pregatesti sa-i stai?

Cand tot pamantul este un asternut ce n-ai.

Cu El vrei sa te pui de azi nu te supui?

Sa schimbi tu adevarul,

Nu-ti stie El misterul?



De Il infrunti in viata

Cu zambet pe-a ta fata.

Si nu-ti cunoaste fapta atuncia cand te vede,

Chiar daca e ascunsa, cand tu Ii spui, te crede?



Care-ti va fi raspunsul cand sta in fata ta,

Si flori de gheata scrie pe geam cu mana Sa?

De ai putea sa-I dai, atentie Lui indata,

Sa te opresti pe loc in prezenta minunata,



Si sa I Te inchini, la sfintele picioare,

Sa stai plecat in ruga, chemandu-L cu ardoare.

Cum n-ai facut vreodata, sa Il asculti cum tace,

Cu ce tu L-ai surprinde cand fioros se face?



Ridica-te-ti va spune, revizuieste-ti viata,

Ca Domnul se arata si o sa-ti vada fata.

Si lacrime de ai cu mare revarsare,

Sunt astazi doua cai, pe care tu esti oare?



Amin