Poezie Ascultă Doamne!

Ascultă Doamne glasul meu, ce strigă către Tine,

Mi-e inima mâhnită rău, din pieptu-mi ies suspine

Şi Te mai rog din colţ de lume, din ţară depărtată,

Să mă ridici pe stânca care, mi-ai hărăzit odată,

Căci prea înaltă-i pentru mine şi nu o pot ajunge!



Ascultă Doamne ruga mea în ceasul înserării,

Primeşte-mă în cortul Tău şi nu mă da uitării,

Să-mi fii un adăpost, un turn şi să găsesc scăpare,

Atunci când răul mă-presoar şi vrea să mă doboare,

Căci mult prea grea este povara şi nu o pot învinge!



Ascultă astăzi glasul meu ce tremurat şopteşte,

Priveşte Doamne vâlvătaia ce duhul îmi topeşte,

Eu mă încred mereu în Tine, oriunde m-aş afla,

Căzut în vale, sus pe culme, “Facă-se voia Ta!”

Căci mult prea mare-a fost căderea şi sufletul îmi plânge!



Ascultă astăzi inima ce bate în cadenţă,

Cu fiecare ticăit, timid strigă:”clemenţă!”

Ai pus în ea o Lege nouă, pe buze o cântare,

Ce laudă neîncetat iubirea-Ţi jertfitoare,

Căci ai plătit tribut Isuse, vărsându-Ţi propriul sânge.



Ascultă Doamne gândul meu şi vorba şi tăcerea,

Mi-e imposibil, mult prea greu, sa Îţi descriu durerea,

Ce-o simt şi port în trupul meu, în cuget şi simţire,

Privind la Golgota, Isus, mă umplu de uimire,

Căci flacăra iubirii sfinte, nicicând nu se va stinge!



06/04/11, Barcelona