Poezie La Tine înalţ al meu glas

La Tine înalţ al meu glas



*****

Mă plec, cu pioasă teamă,

Cu durerea ce stă să geamă,

Doamne, Te rog, ţine seamă,

De suferința ce Te cheamă.



La Tine înalţ al meu glas,

Nădăjduiesc ceas de ceas.

Că Tu dirijezi al meu pas.

Spre al eternității popas.



Las îngrijorările la cruce,

Sunt slabă, nu le pot duce.

Viaţa mea, Tu o conduce!

Să fiu pom ce roadă aduce.



Insist cu rugăciunea mea,

E pusă, durerea mea în ea.

Nu se stinge cu ultima stea,

În zori de-a luminii peruzea.



Ţine-mă Isus, în braţe bine,

Să nu ajung pe căi străine.

Revarsă iubire, să-mi aline,

Durerea, a mele suspine.



Alungă ispitele perverse,

N-ajungă veninul să-l verse,

Cu păcatele de mult şterse,

Pe inimă, cu dureri în averse.



Lacrimile-n roua purităţii,

Sorb din seva eternităţii,

Aprind razele eternităţii,

Sub Soarele divinităţii.



La Tine înalţ al meu glas,

Cu nădejdea ceas de ceas.

Că Tu veghezi al meu pas.

Spre al eternității popas.

Amin!