Poezie Când furtuni adesea vin

Când furtuni adesea vin

Barca către zări o-mping

Doamne, eu la tine apelez

Ca necazul să-l înving.



Când furtuna s-o mării

Lângă tine neclintit oi fi

Ca să-mi fi alin, sprijin

Când valurile s-or înteţii



În timp bun şi de furtună

Eu rămân cu voie bună

Căci în tine mă încred

Dumnezeule cel drept



Ştiu că tot ce e adevărat

Tot ce-i blând şi e curat

Se căştigă prin credinţă

Şi prin răbdare- biruinţă.



Încercare cât de grea

Ai lăsat-o pentru mine

Ca să ies învingător

Şi prin Tine răbdător



Chiar de-i grea şi dureroasă

Chiar de e cu spini şi-apasă

Chiar de este nemiloasă

Este calea Ta şi e frumoasă



Eu mă-nchin cu mulţumire

Că mi-ai dat aşa trăire

Să cuprind a ta iubire

Şi-a ta sfântă mântuire.



Te iubesc o Domne veşnic

Că-n timp bun ori de furtună

Mă cuprinzi în braţele-ţi vânjoase

Să-mi alini durerea-mi nemiloasă.



Şi-astfel învingător 'nainte

Voi privi mereu în sus

Şi te voi slăvi sfinte Părinte

Pentru fiul tău preascump Isus.