Poezie Martirii (2)

Martirii





Pe râul sfânt ce curge,pornind de la Calvar

Trecând pe la martirii ce-au suferit amar,

Credinţa cea curată prin har la noi ajunge

Din negurile vremii pe „linia de sânge”.



Isus Hristos e Domnul,e „Cel făr’de-nceput”

Iubirea,Adevarul,Modelul absolut

Jertfindu-se pe Sine răbdă a crucii fiere

Pecetluind izbânda în scumpa Înviere.



Istoria ne spune că cei din primul veac

Urmând acest Model divin şi minunat,

S-au dăruit ei înşişi pe-al Domnului altar

Mărturisind credinţa chiar în cuptor de jar.



N-au căutat să aibă nici bogăţii, nici nume,

De dragul lui Hristos s-au despărţit de lume,

Din catacombe reci au predicat cu spor

Primind cu bucurie martirizarea lor.



Au fost ţinuţi în lanţuri,bătuţi,înfometaţi,

De cei fara de lege au fost executaţi.

Celule-ntunecoase şi azi stau mărturie

Că şi-au păstrat credinţa în crunta agonie.



Lucrând până la moarte pe-al Domnului ogor

Şi-au împletit destinul cu lacrimile lor,

Acum ei sunt acasă, in slava Celui Sfant

Acolo unde-i pace, si glorie, si cant.



Dar,fraţii mei şi astăzi mai sunt mii de martiri

Ce suferă ocara neînfrânatei firi,

Să nu uităm de chinul Bisericii din lanţuri,

De fraţii noştri morţi şi îngropaţi în şanţuri.



Cu gândul la aceştia să ne-ntrebăm în cor:

Suntem în mărturie la înălţimea lor?

Căci în curând vin zorii şi Soarele măreţ

Va străluci pe cer mai viu şi mai semeţ.



Va răsări dreptatea peste întreg pământul,

La Ultimul Proces, Judecător e Sfântul,

Cei ce-au pazit credinta si-n taina-au suferit

Vor fi chemaţi de Domnul pe care L-au slujit.



Însă cei răi primi-vor a iadului pelin

Căci moartea e verdictul şi nesfârşitul chin,

Vor invoca zadarnic traditia străbună

De n-au stiut, afla-vor ca datina-i minciună.



Doar harul lui Hristos salvarea daruieste,

Aceasta,drag creştine, la toţi mărturiseşte,

Şi de va fi să mori pe calea mântuirii

Să ştii că-n cer te-aşteaptă şi Domnul şi martirii.



Amin

Daniel Scurt,Variaş 23.03.2011