Poezie Mi-e drag...

MI-E DRAG...



Mi-e drag să urc pe scara

De unde pot vedea

Cu ochii-n lacrimi, seara,

Neprihănita Stea.





Mi-e drag să port în minte

Doar gânduri ce rodesc

Simţiri spre suferinţe,

Spre fiinţe ce trudesc.





Mi-e drag să stau la masă

Cu cei ce mă-nţeleg

Că ştiu că lor le pasă

De sufletu-mi întreg.





Mi-e drag să port cu mine

Un sfat; să-l dau oricui

C-aşa, cum se cuvine,

Urcuşul pot să-l sui.





Mi-e drag să ţes din vise

Cununi şi să le port

Spre porţile deschise

Din necuprinsul Port.



gc/16 Martie, 2011