Poezie Cine-ar putea vreodat să mă despartă....

Cine-ar putea vreodat să mă despartă

De dragostea , de îndurarea Ta ,

Cine-ar putea să-mi fie împotrivă

Când am alături ocrotirea Ta.



Cine-ar putea s-aducă îndoiala ,

Când Tu eşti adevărul pe deplin ,

Când Tu alungi din suflet întristarea

Ştergând orice durere şi suspin.



Cine-ar putea să-mi clatine credinţa ,

Când Tu eşti Doamne stânca de granit ,

Cu Tine vreau să capăt biruinţa

Căci mai presus de toate m-ai iubit!



Cine-ar putea în luptă să mă-nfrângă,

Când Tu eşti scutul , arma ,şi tăria,

Nu-i vânt să mă doboare nici val să mă ajungă

Căci Tu mă porţi pe braţe şi-mi dărui veşnicia!



Cine-ar putea să semene cu Tine

Iubire fără seamăn şi Domn Mântuitor ?

Ai fost zdrobit pe cruce să mă salvezi pe mine

M-ai curăţit prin sânge , mi-ai dat un viitor!



Nimic din astă lume , din cer sau pe pământ,

Nu va putea vreodat să mă despartă

De Domnul meu şi de al Său Cuvânt

Căci El e Mire , Salvator şi Tată !



Vulcan-Mary