Poezie Dragostea de Tată (1)

Dragostea de Tată,



Privesc natura,cu frumuseţea s-a plăpândă,

Şi razele de soare ,ce strălucesc azi peste noi,

Se vede-ntoate,iubirea-Ţi Ta cea blândă,

Ai pus cu dor ,să curgă izvoarele şuvoi.



Zăresc în zori dimineţii Tale ,norii,

Care i-ai lăsat de-aşternut câmpia,

Şi soarele să încălzeasca pomii,

Ce-s plini de floare,acoperându-Ţi glia.



Ascult cu dor ,cum păsările ciripesc ,

Vestind ,căci primăvasa deja a sosit,

Lăsând pe aripile lor,zborul ceresc,

O iubire divină,prin trilul lor vestit.



Privesc cuprinsă de iubire floarea,

Care-şi răsfaţă frumuseţea-i clară,

Printre culori atât de fermecătoare,

Care trezeşte-o rază ce te înfioară !



E Raza Sfântă ,ce ne-a coperă pe noi,

Cea care ne umple cu speranţe viaţa,

Şi ne ridică către cerul plin de nori,

Ca Să-L simţim, să ne mărim „ CREDINŢA” !



Dragostea Lui e pretutindeni de priveşti,

Şi de asculţi ,tot ce se mişcă-n jurul tău,

E fericit,că poate totul dărui,de-L primeşti,

În viaţa ta,pe Tatăl nostru „DUMNEZEU”





AMIN !