Poezie Dorinta mea (2)

Dorinta mea



Umple-ma Doamne, ca raul de apa,

Revarsa-Te Doamne din maluri si-adapa,

Pe-ntindere mare cu harul cel sfant,

Cand Tu te cobori si lucrezi prin Cuvant.



Ca robul ce tinta priveste mereu,

Spre cel ce-i stapan, Te rog azi si eu.

Nu trece alaturi in clipa-ndurarii,

Stai langa mine sa pot da uitarii,



Din lucruri ce dor si nu le-am lasat,

Sa treaca departe cu timpul deodat.

Trece-ma Doamne de val peste ape,

Sa am sus pe Stanca scaparea aproape.



Si viata mea astazi aici pe pamant,

Sa nu mai cunoasca alt vers si nici cant.

Decat cel in care Te lauda-n iubire

Cu glasul duios cand imi dai o privire.



Caci dragostea sfanta, turnata-i mereu,

Si-a luat intre falduri si sufletul meu.

Si prins de iubire nu pot desparti,

Nici lauda nici versul, oriunde as fi.



Prin ele se duce mai sus aratand,

Cat de mult Te iubesc si Te-astept lacrimand.

Iar clipa ce vine si taine ascunde,

Ajuta-ma Doamne sa pot a raspunde,



De marea chemare ce-odat" am primit,

In care voi fi si eu sus mantuit.

Ce vrei fa cu mine, si unde ma pui,

O stea sa rasara sa dau orisicui



Lumina, sa fiu dupa cum am vazut,

Ca Tu ai raspandit aici jos la-nceput.

Dar scoate-ma Doamne din foc si amar,

Ce parca nu are prin vreme hotar.



Sa pot eu simti din nou dragostea,

Si dorul s-aline cand zbate in ea.

El prinde momentul si iese afara,

Cand umbre ating ai mei pasi inspre scara.



Fuge si nu pot ca sa stau linistita,

Dorinta din piept atunci e grabita.



Sa Te intalnesc ma-ndeamna-n suspine,

Si vine ca raza cea calda in mine.

Ca glasul Tau falnic, ca fata-Ti senina,

Ce azi ma priveste din tara divina.



Dar glasuri ce cheama sa port pasii mei,

Nu vreau sa le-ascult si sa merg inspre ei.

Caci locul spre care eu stiu ca ma-ndrept,

La el ma gandesc, cand pe Tine Te-astept.



Oftand ca e lung al meu drum pana sus,

Si ce mult as vrea sa Te-ajung o Isus.

Si pasul alearga si sigur el stie,

Ce cale ma duce de-aici din pustie,



Ce dar sa aleg pe altar sa aduc,

La jertfa de seara sa pun eu pe rug.

Dar peste, e dorul ca grabnic sa vii,

Si-apoi langa mine de brat sa ma tii.



Cand vezi ca m-abat de Tine un ceas,

Ma cheama aproape, cu blandul Tau glas.

Eu stiu ca imi dai credinta deplina

Si-n a mea inimioara puterea sa vina.



Ai Tai ochi frumosi ce m-au prins intr-o zi,

Eu nu-i pot uita, orisicat as trai.

Chiar daca mai vin, ape involburate,

Stiu ca m-ajuti ca sa trec peste toate.



Amin