Poezie La drum sărmana mamă

La drum sărmana mamă,



Am întâlnit ,pe drum o mamă,

În dreapta-i ,cu al ei fecior,

Ducea un cărucior sărmana,

Lipsită-n trup de orice ajutor.



Priveam la mersul ei parcă timid

Ce se lupta pământul ca să-l calce,

Cu teamă ,să nu cadă ca-ntr-un vid,

În timp ce strada,ea...cu greu o trece.



El ...,aşa numitul fiu al ei ,

Privea indiferent,la neputiţă,

Era cuprins de a privi femei,

Complect lipsit de umilinţă



Din ochi sărmana îşi dorea,

Ca fiul să-şi întindă mâna,

La bătrâneţe ajutor să-i de-a,

Şi poate... să-i sărute mâna.



Dar el nepăsător şi plin de grabă,

Striga la ea pe-un ton provocator,

Grăbeşte-ţi pasul,că nu eşti o babă,

Nu vezi,că-ncurci atâţea călători !



Sărmana era lipsită de puteri,

Privea parcă-ntrecut la tinereţe,

Cum toate ,le-a cuprins cu mâna ei,

Crescându-şi fiul,plină de blândeţe.



Dar ....viaţa trece aşa de iute -n zbor,

Ei uită ,c-au fost mici şi fără de putere,

La primii paşi ,ce i-a făcut cu mama lor ,

Purtaţi cu drag şi dulcea-i mângâiere.



O Doamne ,ce durere am citit pe faţa ei,

Căci îşi privea , parcă cu frică fiul său ,

Să nu-l tulbure, parcă vroia în gândul ei,

Văzându-l că-n lume-i,făr de Dumnezeu !



Mamelor ,rugaţi-vă ,postiţi şi strigaţi la Dumnezeu,să se îndure de toţi copii din lumea întreagă ,să nu-i lase nepăsători ,sloi de gheaţă şi cu inimi de piatră .Să-i schimbe El,Domnul Dumnezeu cu mila şi îndurarea Lui,să nu rămână nici unul rătăcit de Tatăl nostru AtotPuternic.



AMIN !