Poezie Te cheamă Domnul, fiică!

Te cheamă Domnul astăzi, fiică,

Să-ţi pui de-o parte viaţa ta,

Plină de zel şi fără frică,

Trăind-o pentru slava Sa.



Te cheamă să renunţi la vise

De egoism şi de confort,

S-alergi cu mâinile deschise

Spre cel în făr’delege mort.



Sunt mii de inimi disperate

Ce strigă după ajutor,

Atâtea suflete uitate

Ce n-au nădejde, viitor.



Fii pentru cel flămând mâncare,

Fii spate celui obosit,

Condu-i pe cei fără salvare

La Domnul care i-a iubit.



Te cheamă Duhul Sfânt, o, fiică,

Să-ţi cheltui totul pentru El

Şi sus în slavă tu-ţi ridică,

Făcând aşa, un sfânt Castel.



Cu tot ce faci aici, odată,

În Ceruri te vei întâlni

Şi-atunci vei râde de răsplată

Sau, regretând, vei amuţi.



Pe Domnul lasă-L, cu credinţă,

Să scrie-n tine voia Sa

Şi vei vedea-n orice privinţă

Cum te va binecuvânta.



Fii conştientă că în toate

Isus Hristos îţi e de-ajuns,

El este singurul ce poate

Răspunde la al tău ascuns.



Pune-ţi fiinţa ta de-o parte,

Vărsând-o pentru cei lipsiţi

Şi vei fi scrisă-n marea Carte

A celor sfinţi şi preaiubiţi.



Amin



1 martie 2011