Poezie Ghiocelul

Ghiocelul

de Octavian Sarb



Floare mica, simpla, alba,

Ce te arati, cat inca-i frig,

Nu ti-e frica de zapada?

Te privesc si ma intrig!



Capul tau e aplecat.

Esti frumoasa si smerita.

Nimeni nu te-a deocheat?

Ai scapat, chiar, nestrivita?



Intr-o lume mohorata,

Cu simtiri ce sunt de gheata,

Prezenta ta imi e placuta,

Si, mai mult, imi da speranta.



Speranta nasterii din nou,

Intr-un loc ce pare mort,

Cand auzi ca un ecou:

“-Mai e putin si Eu Ma-ntorc!”



Oradea 01 Mar 2011.