Poezie Auzi Chemarea!...

Auzi chemarea!…



Auzi chemarea cum răsună

Şi-al ei ecou cum el răzbate,

Din răsărit tot mai spre-apus

Din miazăzi la miazănoapte!



Solia iată, acum te cheamă

S-o răspândeşti, mai apriat,

La ori-şi-ce neam, şi popor,

Căci Isus vine, ca Împărat!



Roagă-te, la Domnul Sfânt

Să scoată sinceri lucrători,

În holda lumii să pornească

Ispravnici bravi, secerători.



Nu mai e timp de zăbovire

Sunt zile acum de secerare,

Şi holdele de grâu aşteaptă

De a fi strânse, în hambare.



Căci iată, mare e secerişul

Şi lucrători sunt prea puţini,

Porneşte îndată şi lucrează

Şi-n jurul tău şi-ntre străini!



Din cele patru zări se-aude

Cum strigă prinşii, în arcan:

-,,O, Trece-ţi, şi ajutaţi-ne!”

E-al rugii glas Macedonean.



Flavius Laurian Duverna

23 februarie 2011