Poezie mama unui miner

Undeva, în cămăruţă, mama stă în rugăciune...

Buzele uşor se mişcă, lacrimile se preling,

Se aude tot mai clar cum şopteşte-ades un nume,

E târziu,e întuneric şi luminile se sting.



În liniştea deplină doar ea ce mai veghează...

Se roagă cu-ndârjire la Tatăl cel Ceresc,

Şi Domnul se coboară...şi faţa-i luminează,

Şi-ascultă rugăciunea ce buzele şoptesc :



"Te rog Părinte Sfânt să-l porţi pe braţul Tău,

Când va intra în mină să-i luminezi cărarea,

Îndepărtează Doamne,de el tot ce e rău,

Acolo-n întuneric doar Tu îi eşti salvarea!



Rămâi Isuse scump, rămâi cu fiul meu,

În bezna din adâncuri fii stânca ce-l susţine,

Iar dacă oboseşte şi totul e prea greu,

Mai dă-i din apa vieţii, izvorul ce-i în Tine.



Ascultă-mă şi lasă pe Duhul Tău cel SFÂNT

Să-i fie călăuză şi scut ocrotitor,

Iar în umblarea lui pe-acest pământ

Doar Ţie să-Ţi slujească acum şi-n viitor"!



Vulcan Mary