Poezie E timp de har și libertate

E timp de har și libertate

Și mîntuire din belșug

Azi Dumnezeu încă mai poate

Să poarte al credinței plug



Celui ce-ascultă, dar n-aude

Chemarea, care este sfîntă

Azi Dumnezeu vrea să-l ajute

O inimă să-I dee frintă



Nici eri n-a fost, nici mîni’ va fi

Ci astăzi cînd auzi chemarea

E timpul a te pocăi

Și să-ți predai pe veci suflarea



Nu este nimeni ce-ae putea

Să te convingă de păcat

Ci azi primește mila Sa

Cu El pe veci fii împăcat



Chiar de-ți vor spune ,,Nu-i corect”

Și rătăcită-ți e îmblarea

Tu să spui ,,Eu știu că-i drept”

Și simt în mine-a Lui chemarea



Am fost orbit ca și voi toți

Și răstignit am fost pe cruce

Eram eu unul dintre hoți

Dar azi sînt viu, și viața-I dulce



Nu știți ce fapte-nfăptuiam

Și care-mi era gîndul

Le știți, căci doar cu toți făceam

Doar supărat pe Sfîntul



Vă amintiți cind am plecat

Și cît de întristați

Voi ați rămas, cu el păcat

Căci lui doar vă plecați



Dar azi vă spun ,,Eu vă iubesc “

Chiar de-mi urîți prezența

Căci Dumnezeul meu ceresc

A pus în mini’ speranța



Pe care vreau s-o răspîndesc

Și voua ce ați fost cu mine

Cît de plăcut eu azi trăesc

Și cum în Cer eu am un nume

Amin!