Poezie Vitele, de noi pastrate

Mulţi creştini pe mapamond în dueluri se întrec,

Cât se luptă cu-ndârjire înfruntând pe Amalec.

Căci acesta-ncurcă drumul către Ţara cea de sus,

Iar acel ce nu se luptă va cădea de el răpus.



De aceea Domnul cere pe-Amalec noi să-l înfrângem,

Ca din bunuri ce le are pentru noi să nu mai strângem.

Toate cele nedistruse spre păcate ne-or atrage,

Fiindcă-n ele stă puterea drept in gheenă să ne bage.



Domnul i-a trasat lui Saul ca sa fie nimiciţi,

Toţi acei ce nu-s cu El din popor de-amaleciţi

Aceste vii fiinţe ce păreau nevinovate,

Se-nmulţesc sub semnul firii pentr-o viaţă de păcate.



Chiar pe pruncii, care încă, nu făcusera vreun rău,

Dumnezeu cerea să-i piardă după un concept al Său.

Ei simbolizau lăstarii care cresc lângă altoi,

Care-mpiedică prin Duhul să obţinem roade noi.



Amalec e omul vechi, ce se cere atârnat,

Sus pe cruce la Golgota ca să fie-nmormântat.

Iar atunci în urma noastră n-or zebra în turme oi,

Dovedind că viaţa noastră e-mbrăcată-n fapte noi.



Noi pe multe dobitoace care sunt mai tari şi grase,

Nu le dăm spre nimicire gazuindu-le prin case.

Mieluşelul de pe pajişti care ţopăie şi-aleargă,

Poate fi o poft-a firii care ni-e destul de dragă.



Boii cei plăvani şi graşi care pasc la iarbă grasă,

Pot,dar fi, vă zic acuma, o plăcere păcătoasă.

Dar mai sunt în turma aceasta foarte mulţi si berbecuţi,

Completând simbolul celor care nu-s din nou născuţi.



Printre vite e o javră ce nu-s demn s-o definesc

Care-o plimbă-n lesă aceia care nu se pocăiesc.

Aceasta-i NEASCULTAREA, ce loveşte cu putere,

Înglobând în ea păcate să ne-mpingă spre cădere.



Le mai suplineşte cuibul foarte des câte-o egretă,

Tuturor acelor care nici păcatul nu-şi regretă.

Ei mereu au stins şi Duhul când n-au respectat credinţa,

Prin plăcerile de-o clipă încălcându-şi conştiinţa.



Dar pe ici, pe colea, sunt, care nu mai ţin la eu,

Care-i vechiul Amalec ce nu-L vrea pe Dumnezeu.

Ei merg dârji pe Calea crucii ce spre ceruri sigur duce,

Nepurtând de grijă firii când se vaicără pe cruce.