Poezie Vegheaţi (2)

Vegheaţi voi slujitori ai slavei,

Voi, ce sunteţi împrăştiaţi,

Luptând pe-acest pământ cu lumea

Vă spun pentru-nceput: vegheaţi!



Vegheaţi căci lungă este noaptea

Şi-i lupta grea, dar voi luptaţi!

Căci vine ziua izbăvirii,

Dar pân-atunci, vegheaţi, vegheaţi!



Vegheaţi la calea cea îngustă,

Să nu v-abateţi de la ea,

Căci veţi primi prin har cununa,

Dacă rămâneţi doar pe ea!



Priviţi spre Căpetenia noastră,

Spre Cel ce-a fost biruitor,

El a plătit cu preţ de sânge

Şi a ieşit învingător!



Vegheaţi voi slujitori ai slavei,

Nu vă lăsaţi înspăimântaţi,

De răgnetul din noaptea rece,

Vă spun atât: vegheaţi, vegheaţi!



Când scutu-i greu în miez de noapte,

Când pe picioare nu poţi sta,

Din ceţuri iese o Lumină,

Ce-ţi vindecă iar rana ta!



El te-ntăreşte, te ridică,

Te poartă chiar în palma Sa;

Şi când cel rău vrea să te-nfrice,

Cristos va fi de partea ta!



Vegheaţi în noaptea cea pustie,

Căci ţelul nostru este El;

Şi pentru-a Lui împărăţie,

Noi să luptăm cu mare zel!



Vegheaţi voi slujitori ai slavei,

Cu-armura voi vă îmbrăcaţi,

Nu daţi n-apoi, doar înainte,

Canaanul sfânt să-l apucaţi!



Vegheaţi voi ce sunteţi acuma,

În întristări şi în nevoi,

Căci vine ziua bucuriei,

Dacă nu veţi da ‘napoi.



Voi cei ce Îl iubiţi pe Rege,

Înaintaţi prin vijelii,

Căci Regele-I ‘naintea noastră

Şi nu ne lasă orice-ar fi.



Mai e puţin, puţin din noapte

Şi trâmbiţa va răsuna

Şi într-un imn de biruinţă,

Noi vom cânta spre slava Sa!



Când lunga luptă se sfârşeşte,

Atunci pe veci cu El vom fi;

Şi în a Lui împărăţie,

Pe veşnicii noi vom domni!



Mai e puţin, puţină vreme

Şi lunga noapte va pieri,

Dar toţi ce au vegheat în luptă,

Prea fericiţi atunci vor fi!



Dar pân-atunci, în rugăciune,

Să privim ţintă doar la El;

Şi să-L urmăm chiar pân’ la moarte,

De vrem să fim pe veci cu El!



Vegheaţi, luptaţi, fiţi plini de râvnă,

Nu vă lăsaţi descurajaţi,

Căci Însuşi Căpetenia noastră

Ne spune azi: “Vegheaţi, vegheaţi!”



Amin!