Poezie Domnul ostirii

Cu facliile palii si vesmintele rupte,

Inaintez taras pe coate si genunchi..

Port dinauntru temeri,iar din afara lupte

Privind cu imi piere cel din urma junghi.



Domnul Meu,Domn al ostirii

Bratele mi-a otelit

Sa duc lupta mantuirii

Cu ravna pana-n rasarit.







Si-atunci cand teama-mi sfarma scutul

Si undelemnul se sleieste

Insusi lupta, Inceputul

Si tot ce nu-s,El implineste...







Caci sunt in El,si El in mine

Caci Unul a facut din doi!

M-a altoit cu drag in Sine

Caci toate El le face noi.





Si nu e alta biruinta

Decat sa raman in El

Caci chiar si-n vremi de suferinta

Port in min' Divinul Miel