Poezie Firea pamanteasca

Firea pamanteasca



Am privit spre cer

Si m-am intrebat:

Oare este de ajuns Doamne doar sa cer?

Nu vrei multumire neincetat

Caci pentru mine Te-ai luptat?



Am privit la pasarea

Ce sus se inalta

Si fara temeri ea zbura

Nu vrei sa ma incred in Tine

Fara sa tin cont de inaltime?



Am privit spre-o floare inmiresmata

Cat e ea de minunata,

In frig si ploaie ea suspina

Si nu priveste cat e de infima.

Ci se increde in Cineva

Ca o incearca prin vremea rea.



Am privit fulgul de nea

Cat de frumos l-a facut mana Ta

Dar totusi nu va rezista

Caci soarele il va distrugea.



Doamne…cand sunt un fulg de nea

Nu lasa firea

Sa-mi topeasca inima.