Poezie Simtaminte

Simţăminte





Privind la tot ce-am scris

La îndemnurile aşternute pe hârtie

Îmi dau seama că nu e vis,

Ci-s faliment pe linie.





Nici o vrednicie n-am sub Soare,

Şi nici mai bun nu sunt

Căci dincolo de cuvintele înălţătoare,

Am fost cu fapta la pământ.





Am scris despre râvnă şi credincioşie

Şi iată-mă cum şchiopătez.

N-am uitat de dragoste şi sfinţenie,

Şi parcă nu înaintez.





Poezia mă condamn-adesea

Şi versurile-i mă dor

Căci umblarea şi trăirea,

Nu se ridică la nivelul lor.





Tată, ajută-mă să le-mpletesc,

Să fac din ele o cunună

Şi toată viaţa ce-o trăiesc,

Să ardă ca o jertfă bună!



~Amin~