Poezie Tu porţi de grijă

M-aplec ca firul ierbii-n luncă,

Printre sclipiri de rouă rece,

Înfiorat de-a Ta iubire,

Ce dă vieţii strălucire,

Primesc tărie ca de stâncă.



Şi frageda-mi esenţă vie,

Ce-ai modelat-o din ţărână,

Pe căi de har uşor păşeşte

Şi printre lacrimi, ea şopteşte,

Yehova-Iire, slavă Ţie!



Tu porţi de grijă tuturora,

El-Elion, Cel Prea Înalt,

Chiar de-s o mână de ţărână,

Tu ai sădit în min´ lumină,

Pe fruntea vieţii, aurora.



O nouă epocă în care,

El-Roi, ma vezi în orice clipă,

Pe-un drum anevoios, ce urcă,

Eu las în vale tot ce spurcă,

Şi mă proştern, în adorare.



Yehova Shalom, Domn al păcii,

Yehova Nisi, Steagul meu,

Prin Tine, s-a creat fiinţa,

În mâna Ta stă biruinţa

Şi tot ce-nseamnă taina vieţii.



Yehova Tidchenu eşti Tată,

Neprihănirea mea, o, Doamne!

Credinţa ce ai pus-o-n mine,

M-a smuls de pe cărări străine

Şi asta n-am să uit vreodată!



Yehova, “Tu eşti Cel ce Eşti!”

Far´ de-nceput, fără sfârşit,

De-aş fi un vultur solitar,

Sau o furnică pe hotar,

De fiecare Te-ngrijeşti.



Cu-atât mai mult o, Ava-Tată,

Te voi slăvi şi-Ţi sunt supus,

Mi-ai dat o inimă în care,

Ai pus iubire şi iertare

Şi o nădejde minunată.



Mă-nalţ ca firul ierbii-n sus,

Printre sclipiri de rouă rece,

Cu dor de veşnicie-n suflet,

Înfiorat în duh şi cuget,

Îţi spun: “Cât Te iubesc, Isus!”



30/01/2011, Barcelona