Poezie Rugaciunea (9)

Ne întrebăm ades, pe cale

În lucrul important ce-avem

De ce atâta închinare?

De ce atât să ne rugăm?



Răspunsul îl găsim în carte

Când ne uităm cum şi Isus

Adesea se ducea deoparte

Vorbind cu Tatăl Său de sus!



Cum oare te-ai simţi amice

Să ai copil, să nu-l auzi!

Prin lume peste tot se duce

Dar uşa n-ai cui să-i deschizi!



E tot aşa cu Dumnezeu

Doreşte să-ţi audă vocea,

Să te implici în planul Său

Ca să îţi poată da El pacea!



Dute o clipă în trecut

Să vezi lucrarea-n rugăciune

Când Daniel s-a hotărât

Lui Dumnezeu să se închine



Ştiţi ce s-a întâmplat cu el

Îngerul sfânt din înălţime

S-a prezentat la Daniel

Vorbind despre o nouă lume!



Corneliu se ruga când Domnul

Un înger la el a trimis

Ca să-i descopere secretul

Cum poate să ajungă sus!



Orice lucrare din scriptură

Bazată e pe rugăciune

Prin rugăciune scapi de ură

Prin ea ajungi la-nţelepciune!



Prin ea ţi se deschide cerul

Să îl cunoşti pe Dumnezeu

Prin ea poţi să găseşti izvorul

Prin ea-l cunoşti pe fiul Său



Prin ea se vindecă bolnavii

Când ne unim în rugăciune

Prin ea se întăresc firavii

Ea scoate foc şi din tăciune



Trezirile spirituale

Care pe sfinţii i-au deşteptat

Au fost când ei la închinare

Pe Dumnezeu l-au implorat.



Multe dovezi găsim în carte

Ce ne vorbesc de rugăciune

Ea ne aduce libertate

Ea ne va duce-n noua lume!



Iubitul meu mai meditează,

Ce este scris de rugăciune

Cuvântul vieţi-l cercetează

Şi vei găsi-n ea-nţelepciune!



Sunt multe lucruri ce nu-ţi plac

Ca să le faci pe-acest pământ

Dar ele pot să-ţi fie-un leac.

Şi tot aşa cu Cel ce-I sfânt!



E vremea când să ne rugăm

Căci se apropie sfârşitul

Şi vrem cu Domnul să plecăm

Ca să ne poată da veşmântul.



27.01.2011