Poezie Ganduri (3)

Privesc in sufletu-mi pustiu

Gandindu-ma l-al meu trecut

La toate cate am facut

Si vad ca pentru Cel ce-i Viu...

Nu am facut prea mult.



Vad doar gunoaie

Ce-am sadit in goana

Vad doar ruine,

Ce se-ntind siroaie!



Vad gandurile ce vin stoluri...stoluri

Si cauta loc in suflet ca sa-si faca

Ma uit la ele si le cercetez

Sa vad daca-s curate...sau doar goluri

Vor ca sa umple altele mai mari.



Dar ochii mei orbiti acum

De intunericul din jur

Nu vad ca-s ganduri negre, ce-s doar scrum...

Ci par ca sunt curate.

Deci merg...si-naintez pe drum.



Dar vai! Ganduri oribile acum

Ma cuprind si ma infasoara...

Caut orbita si zdrobita un alt drum

Sa ma desparta de aceste soapte

Ce vor racnind sa ma doboare...

Si ma doare.



Gem sub povara grea de chin

Nu-i nimeni plansul sa-mi aline

Nu-i nimeni sa ma-ndrepte...si sa-mi spuna

Sa nu mai beau acest venin.



Incerc ca sa privesc in sus

Dar ganduri negre ma-nfasoara

Departe sunt...departe de Isus

Caci gandurile mele m-au tot dus

Pe alte cai straine.



Vin valuri...valuri de pacate

Ce ma cuprind...

M-arunca mai in larg

Tot mai departe

Si-ascult straine soapte!



Aud racnind ca leu-nfuriat

Vrajmasul! In funii m-a legat.

Dar acum rade,

Caci batali-a castigat...

DAR NU RAZBOIUL!



ISUS! El a venit in lume

Ca sa ma scape de pacat

ISUS! El da eliberare!

Isuse-ai mila am strigat!



Desi ma simt descurajata

De ganduri ce-mi soptesc:

"Iertare nu-i."

Si nu ma lasa ca sa-naintez pe cale...

Exista totusi o scapare

In scump sangele Lui!



O licarire de lumina

Rasare-n sufletu-mi pribeag

Privesc la bolta cea senina

Privesc la Golgota...

La Cel care durerile alina!



Privesc 'nainte...

Nu ma tem de groaza ce-o sa vina

Privesc la Isus.

Eu vreau sa fiu lumina.

Eu vreau sa fiu cu El.



De-aceea cred in Cel ce-I Adevarul

In Cel care e Cale si Viata

In Cel ce m-a facut din tina

Si-a pus in mine raze de speranta.



M-a ridicat din valea umbrei mortii

M-a ridicat pe mine-un pacatos

Sufletul meu vibreaza-ntre emotii!

O Domn Preasfant! Tu esti Cel mai frumos!



Cand auzit-am vorbindu-se de Tine

De tot ce ai facut Tu pentru mine

Am izbucnit in plans deodata

Caci stiu ca totusi Cineva

Priveste si la viata mea.



Iti pasa si de mine!

Si ma iubesti...

Cum nimeni n-ar putea

Sa ma iubeasca in aceasta lume!



M-ai prins de mana si m-ai ridicat

M-ai luat si m-ai condus pe calea Ta

De-atunci eu merg cu Tine spre palat!

Spre cer...spre-maratia Ta!



Tanjeam dupa iubire...

Tu mi-ai dat iubire din iubirea Ta.

Si sufletul mi l-ai spalat...

Mi-ai luat povara mea cea grea!



Vroiam ca inima-mi sa aiba pace

Atunci Tu ai venit si pace ai lasat.

Si inima mea acum zace...

Sub aripile Tale.

Inaintez catre inalt.



Tu suflet ce mahnit alergi pe cale,

Si te scufunzi in pacate...

Primeste-L azi pe-Acela care

Te poate scapa de moarte.



El bland la usa bate ne-ncetat

Primeste-L! Vrei?

E-un har sa fii de El legat

Cu funiile dragostei.



Amin!