Poezie Cui prodest

în iad e minus o mie de grade

mai frig ca-n gura ursului grizzly

mai strâmt ca-n cămaşa de forţă

Dumnezeu ştie ce hazard eşti pus să înfrunţi

când ai călcat pragul morţii



în acest unic moment picioarele, mâinile, inima ţi se iau

ţi se dau numai unghiile

un spaţiu dureros de minuscul

cât pentaflopul unui computer te

strânge în dinţi te apasă pe limbă

îţi calculează câte gânduri ai clocit pe secundă

declarându-te indezirabil



tu nu ştiai dar aerul îşi întindea aripile cu toate forţele lui

zbura cu toate poftele tale adamice

să le pască lumina

viaţa ta de om cumsecade

mâzgălită-n graffitti ca un arc de triumf

era uşă de mort prin care trecea maşina salvării

cu sirenele date la maxim



dacă n-ai Salvator

vei cântări căinţa în tone

infinitul ţi se va măsura cu prăjina

cu pipeta vei înghiţi întunericul

şi vei fi dus cu efa între puii de lup