Poezie Mă laud cu slăbiciuni!

E nevoie să mă laud

Chiar dacă nu e de folos;

Nu pot să spun, nu văd, n-aud -

M-ar pedepsi Domnul Cristos!



Și dacă azi mă laud eu,

Mă laud doar cu slăbiciuni.

Sunt slab, dar strig la Dumnezeu

Neputincios, - și fac minuni.



Sunt zile când nu pot să merg

Și nopți când nu pot să adorm

Așa cum sunt, mă scol și-alerg

De veghe stau lângă-al meu Domn.



De n-am mâncare, nu mănânc;

Domnul m-ajută să țin post.

N-am loc să stau sau să mă duc,

La Domnul - am bun adăpost!



De am dureri în al meu trup,

Eu Domnului Îi mulțumesc;

În al Său Nume pot să rup

Duh de păcat, blestem lumesc.



Pot totul în Domnul Cristos

Care și azi mă întărește

El este Turnul maiestuos

Cetatea care mă-ocrotește.



Când sunt mic, mă crește mare

M-ajută de-s neputincios;

Când sunt slab, mă face tare;

Pot totul în Isus Cristos!



Cu-acestea mă laud eu mereu,

Pentru că El mă întărește

El este Tatăl, Dumnezeu,

Mă apără, mă ocrotește.



A.N

30.08.2012 Firenze