Poezie La tine mamă…

La tine mamă mă gândesc mereu

De câte ori durerile m-apasă.

În clipe de tristeţe şi de greu

Trimit un gând la tine, către casă.



Te văd în amintiri cum ne zâmbeai,

Chiar şi atunci în clipe de durere.

Cu-o lacrimă, furiş, ne mângâiai,

Cu sufletul… şi sfânta lui tăcere.



Aş vrea să pot în vise să te ţin.

Ca tine mamă… să-mi răpun necazul.

Să cred doar în speranţele ce vin

Şi-n lacrima ce-mi mângâie odrazul.



La tine mamă… doruri de se frâng,

Tu şti să le acoperi cu tăcerea.

La tine mamă gândurile plâng

Dar numai tu le-mpartăşeşti durerea.





Şi gându-mi este mai curat ca vrerea

Spre înţelesul propriului destin.

Ce bine-ar fi dac-am avea puterea

Să ne cunoastem sufletul puţin…